Postat de: Mihai A. Pop | Iulie 20, 2016

Prima vizita de afaceri in Serbia

Am fost saptamana trecuta in prima vizita de afaceri in Serbia. Pana aici nimic greu, dar facand ce fac, am poate usile mai deschise la dedesubturile unei societati, asa ca redau aici cu destul voal cateva dintre informatiile care m-au urcat repede pe curba cunoasterii.

  1. In Serbia GDP/capita, in real si PPP, sunt la jumatate fata de Romania, la fel si salariile, insa pe strada nu si masinile, care arata ca prin 2007 in Romania. Ce frapeaza e pretul la imobiliare in Belgrad unde 1 mp de apartament central din 1950 poate ajunge la EUR 4k, si este in mod normal la peste 2.5k. In suburbiile muncitoresti este la 1.2k. Mult peste Bucuresti, si ma intreb de ce, daca in fata apartamentelor parcheaza cate o Zastava din 1978…
  2. Administratia locala e aservita politic, certata cu computerul, aplica legile dupa cum „simt” si cauta spaga mica ca mod de trai, iar spaga mare merge in sus la stapanire.
  3. In Serbia suntem inca in capitalismul salbatic, statul n-a privatizat tot, asa ca banii mari inca se fac pe baza prieteniilor cu aparatul politic/administrativ. Mai primesti un credit fara nevoie de rambursare, cu care cumperi o fabrica, si finantezi partidul, si totul e bine.
  4. Daca nu-ti plac casele impunatoare si masinile, te poti orienta catre elicoptere, o afacere infloritoare, sau poate yachturi in Muntenegru.
  5. Modelele de afaceristi care impun respect sunt adesea spirituali, educati si in fata si in spatele blocului, buni vorbitori de engleza, franceza si rusa, foarte respectuosi fata de persoana lui Nikola Tesla, mai degraba celibatari, si astazi au opinii si editoriale in variate cotidiene de oarecare circulatie. Asta fara sa mentionam ca au facut contrabanda cu petrol, arme, oameni, aur, droguri, in Yugoslavia, intre Est si Vest, in Africa, in America Latina, pentru decenii intregi, in general cuprinse intre 1960 si 2000.
  6. Daca esti o beizadea, sau doar prin patura de sus, fara sa fi avut inca noroc, nu face inca nimic, asteapta… vine si ziua ta sa dai un tun, bea cu lumea, poate o sa cunosti pe cineva sa te ajute. Munca nu e o activitate apreciata, nici inovatia, ci abilitatea de a fi omul potrivit in locul potrivit sa arbitrajezi o situatie.
  7. Din 2011, 4 banci au intrat in faliment, toate de stat, aparent doar cativa domni sunt cei care au generat gaurile.
  8. Speta unuia care ar fi imprumutat EUR 1.2bn zice anecdotic ca ar fi dat inapoi la banci o treime, ar fi finantat achizitiile si afacerile cu inca o treime, si o treime ar fi fost disparuti, cat despre el acum, e sarac, banii luati, si „prietenii” sunt demult uitati.
  9. Daca ai probleme cu statul sarb, nu e prea rau, mergi in Muntenegru (alta tara) si e ca acasa, doar ca acolo politia/justitia/administratia are pret afisat, si chiar daca te prinde, te poti rascumpara, iar ei vor declara ca te-au identificat gresit.
  10. Oameni politici au o coloana vertebrala a reformarii, azi prim-ministru democrat pro-EU, pro-americani, ieri dizident politic ultra-nationalist (pseudo-nazist) anti-american si pro razboi pentru unificarea Yugoslaviei. Exemplele sunt multiple, am luat doar unul de pe televizor.
  11. Un lider musulman regional mai extremist, a cerut bani de la populatie, ca sa ii apere in Serbia, bani cu care si-a cumparat locul in parlament, si acum nu poate fi urmarit nici de enoriasi, nici de stat.
  12. Dar oamenii de rand doresc sa traiasca ca’n Austria si Germania, dar fara sa fie aserviti cultural ca slovenii, sa fie condusi de un megaoligarh ca Putin sau Medvedev, dar fara sa li se puna calus, economia sa infloreasca pe baza armelor, agriculturii, turismului si femeilor frumoase, toata lumea sa stea in centrul Belgradului si sa conduca limuzine germane negre noi, sa manace foarte bine gatit in casa, si pentru distractie sa poata paria la fotbal, sa bea 1l de alcool pur per zi per om, sa vizioneze sporturi cu oameni inalti, despre munca, nimic cu placere.

Cam atat dupa o singura vizita.

Obligatoriu de vazut Pisica alba, pisica neagra – Crna macka, beli macor din 1998, un Kusturica care ajuta sa intelegem emotiile sociale care persista in societatea sarba.

m


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii