Postat de: Mihai A. Pop | Iulie 30, 2013

India in alb si negru

Cateodata pentru India cuvintele sunt de prisos.

Ramasesem dator cu pozele. Asteptau linistite pe raft. S-a pus praf pe ele.

Fiecare poza vine cu o poveste, dar si asteapta sa primeasca cate o poveste.

Dar ce frumoasa e o revedere inopinata…

… luati imaginile usurel, cu pauze, si poate le gasiti pe acelea ce ar fi neschimbate de mii de ani.

Filmul de azi are o componenta mare de rabdare. Asta pentru ca in cele 300 de poze despre India, rabdarea e cea care v-a adus aici.

Ca atare filmul este de-a dreptul suprarealist, dar si dintr-o realitate potentiala, personajele devin centrul universului inainte sa fie degeaba, si totul este o poezie de imagini, din care nu ramai cu nimic anume, dar un zambet ti-e sadit pe fata. Si asta de fiecare data cand ii vei auzi numele pronuntat – Werckmeister harmoniak, din 2000, un film de Bela Tarr, ce merita nu pentru ceea ce e el, ci pentru ceea ce-ti da voie sa devii tu.

mihai


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii