Postat de: Mihai A. Pop | Martie 8, 2012

Femeia in India

De cand am inceput sa spunem oamenilor ca avem de gand sa mergem in India si a aflat si bunica, prima ei presupunere a fost – acolo femeile sunt frumoase, pentru ca la un moment dat cand am sunat acasa si am vorbit cu ea, sa ne intrebe acelasi lucru „sunt femeile frumoase?”.

Din cultura locala avem doua prejudecati pe care le-as sintetiza in doua directii total opuse – „indienii sunt tigani”, si tigancile sunt fie „tiganca grasa!”, fie „tigancusa esti frumoasa”…

Realitatea din India se vede altfel, practic femeile sunt normale, insa nu atrag priviri, pentru ca imbracamintea este foarte conservatoare, iar orice PDA (public display of affection) este sanctionat de societate. Desi nu sunt ochioase, si nici despuiate ca sa se faca remarcate, femeia in India, prin imbracamintea traditionala, atrage foarte usor atentia – e plina de culoare.

Pentru inceput trebuie spus ca intre porturile traditionale doua sunt vestimentatiile care au trecut cu bine peste modernizarea societatii – saree-ul si punjabi-ul. Saree-ul este un material lung din care se face o fusta , si care se termina pentru a acoperi corpul/spatele, si ca un voal pentru cap, se poarta cu un top/bustiera, iar cum femeile de orice varsta le poarta, se pot vedea tot felul de burti la femei de tot felul de varsta, unele chiar fara gust. Din istoria saree-ului acesta este precursorul rochiilor de seara moderne, asa ca si materialele, si cusatura si culorile – mai toate destul de vii, ne sunt perfect cunoscute, insa in directa contradictie cu fustele tiganesti pe care le stim de aici, culorile in India se potrivesc, chiar daca sunt culori tari. Bine se potrivesc pentru India, pentru noi ar fi in continuare tari si nepotrivite.

Despre punjabi, aceasta este un costum mult mai modern format din bluza si pantalon lung, la care se adauga o esarfa, purtata cu capetele in spate. Pantalonul este fie un salvar mai strans, fie chiar elastic pe corp, iar bluza este lunga si crapata pe laterale. Si in cazul punjabi-ului culorile sunt cateodata mai tari, insa si aici ele merg.

In India nu se poarte tocuri, nimeni nu stie cum sa le poarte, si daca mai vezi pe cate cineva pe tocuri, zici ca sunt barbati travestiti… dureros.

O discutie serioasa insa trebuie sa avem despre accesorii, pentru ca o femeie, orice femeie, de orice factura, de la cea mai pretioasa pana la cele impinse catre munca de jos, vor avea macar cateva bijuterii – de la cercei, bratari si coliere sau inele – cele care se intalnesc si pe la noi, pana la bratari de glezna, inele de pentru degetele de la picior, bijuterii pentru acoperitul parului, bijuterii pentru al treilea ochi, coliere pentru ureche, prelungiri dintre cercelul din nas si bijuteriile capilare, etc. si toate astea in exces, adica zeci de bratari, coliere groase de-o palma, zeci de bijuterii capilare etc.

Si ca tot suntem la aranjatul parului, se poarta parul lung, legat, aranjat simplu, curat si ingrijit, nu le-a ajuns vopseaua de par, si nici frezatul sauvage, insa simplu arata foarte bine.

Ca sa fac o paranteza asupra modei am sa scriu un pic si despre barbati, ei au o moda prinsa in anii ’70, cu pantaloni de stofa evazati, veste si camasi cu gulere largi, palarii, care mai nou au intalnit blugul si hainele excesiv de albe. In rest inca se poarta costumele regionale, ce implica pe alocuri imbracarea intr-un cearsaf si umblatul descult, dar asta e deja rar.

Revenind, prin constitutie sunt egali, dar in realitate egalitatea intre barbati si femei are o puternica influenta traditionala, astfel ca in general nu prea gasesti femei care sa munceasca in afacerile private, si aici doar munca de jos sau vanzatoare in magazine pe care le administreaza doar femeile. De exemplu in toate hotelurile in care am fost – toate fiind afaceri private – curatenia, serviciile, receptia etc, toate erau executate de barbati, marea majoritate parte a aceleiasi familii a proprietarului. In domeniul public lucreaza destul de multe femei, dar inteleg ca si aici tot cei inseamna nivel de varf este tot intr-o majoritate covarsitoare ocupat de barbati.

Iar acum sa ajungem la poze pentru ca ele valoareaza fiecare mai mult decat 100 de cuvinte.

M-am gandit ce as putea sa recomand pentru o mai buna vizualizare si intelegere a femeilor din India, insa cum in general la televizor apar cele mai „ochioase”, pe care n-ai sa le vezi niciodata pe strada – noi nu le-am vazut, atunci e greu de recomandat ceva aproape de realitate, totusi sa ne bucuram urmarind organizarea unei nunti in India – Monsoon Wedding, din 2001, un film pe care-l recomand pentru traditii, vestimentatie si muzica indiana, si mai putin pentru firul epic, filmare sau alte lucruri care l-ar fi facut mai film.

mihai


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii