Postat de: Mihai A. Pop | Martie 5, 2012

Mancarea indiana

Am plecat in India dupa ce avusesem in mai multe randuri intersectii, majoritatea placute, cu mancarea indiana. Am mancat la unele dintre restaurantele din Bucuresti, am mancat la Praga, Londra, Budapesta si Amsterdam in astfel de restaurante.

Asadar aveam initierea facuta, ba chiar credeam, in mintea mea, ca stiu chiar destule, gandindu-ma ca voi gasi influente culinare pe care le-am testat in Indochina.

In primul rand am fost lovit de faptul ca recomandarile erau foarte rare pentru alimentatia in restaurante (fie ele thali sau nu), din motivul invocat la inceput, cel legat de igiena. Lovitura a venit si fizic dupa prima data cand chiar am mancat la restaurant, si ne-a luat 2 zile sa-ne revenim.

Asadar exista intr-un mod evident cateva tipuri de mancare separate de locatie:

  • in primul rand exista fructele, majoritatea cu coaja, care se pot manca pe oriunde si sunt igienice, si chiar merita intru totul incercate, as adauga aici si legumele proaspete, pe care le iei din piata si ti le gatesti pe unde esti; fructele se pot lua si ca suc direct de pe strada
  • apoi pentru mancare avem trei tipologii diferite, prima si cea mai recomandata, dar si cea mai grea de gasit este bucataria lor, dar cu precizarea ca sa te implici si tu, ca igiena sa-ti fie pe plac
  • imediat ca recomandare sub asta este streetfood, mancare facuta, gatita, servita si mancata pe strada, sau oricum cu bucataria deschisa, trecuta prin foc in fata ta, e probabil cea mai curata, insa are doua dezavantaje – tu probabil nu esti cel mai curat, si e foarte iute, pentru ca trebuie sa mentina prospetimea pana la servire
  • ultimul loc in care merita calcat este restaurantul cu bucatarie inchisa, iar daca asta e optiunea, atunci mergeti in locurile in care merge clasa superioara indiana, chiar daca preturile pot fi la standard european (sau peste), macar ai certitudinea ca pleci de acolo intreg
  • pentru alcool nu exista decat o singura destinatie, si anume magazinele guvernamentale oficiale, iar pe acolo nu calca picior de femeie, asa ca pentru noi mergand in cuplu a fost o experienta „de holbat”

Revenind la mancare, e greu de spus ca nu exista legatura intre mancarea indiana pregatita aici si cea de acolo, dar poti vedea diferenta la tot pasul, intre diferentele cele mai vizibile as enumera:

  • modul de preparare si servire este neschimbat din evul mediu in India, practic instrumentele si tacamurile sunt facute de meseriasi locali, si abia acum incep sa fie importate din China, pe strada primesti mancarea si in frunze de bambus; despre gatitul stradal, putem spune ca este cel putin interesant, pentru ca e gatita in tot felul de improvizatii, cu foc in butoaie, cazane, plite cu jar sau gaz
  • despre ingrediente se pot spune multe insa condimentele sunt senzationale, practic motivul pentru care mancarea indiana are o aroma foarte speciala si foarte varianta – mancarurile sunt in marea lor majoritate amestecata cu o masala – practic masala inseamna mix de condimente (pana la 16) si exista sute, daca nu mii de astfel de masale
  • mancarea in general este vegetariana indiana, adica vegetariana, la care adauga orice produs din lapte si oua, iar cand mananca carne in putinele cazuri cand fac asta, mananca pui sau peste, vaca este sfanta la hindusi, si porcul interzis la musulmani
  • prepararea mancarurilor nu este foarte complexa, insa de multe ori necesita marinare, fezandare, si doar prepararea finala se face chiar inainte sa mananci – mancarurile uscate sunt cel mai des pe baza de coca trecute prin ulei incins, cel mai frecvent sunt in genul pachetelelor de primavara, sau direct facute kebab, chiar daca nu e vorba de carne, iar mancarurile principale sunt gen tocanita cu o zeama foarte aromata (pe baza de masale), care se mananca cu orez, felurite painici sau garniturile tot pe tipul tocanitelor, dar cu aroma complimentara (pot fi alte legume, gen spanac la mix de vegetale cu branza etc)
  • servirea se face doar cu mana dreapta, palma mainii stangi nu ajunge pe masa, iar tacamuri nu exista decat pentru foarte rarele supe
  • la masa se bea in general doar apa sau lasi (iaurt cu sau fara arome), si doar cu influentele moderne au ajuns tot felul de sucuri chimice
  • deserturile indiene traditionale sunt in general o combinatie intre halva, gogoasa si rahat turcesc sau peltea, avand texturi ce se impart intre cele patru puncte si gusturi ce ni s-au parut putin interesante, mai exista si deserturi sezoniere legate de fructe, lapte gros, aparitia anumitor flori etc, care pot face deliciul unor momente mai mult decat deserturile traditionale
  • ceaiul este o bautura care vine din India, dar care nu se bea in general la masa, ci doar inainte sau dupa, chiar si ceaiul in general se bea cu mirodenii sub numele de ceai masala (PS ceaiul vine de la planta de ceai, nu de la fiertura/infuzia pe care o facem noi), cafeaua este nou introdusa in meniu, insa a capatat relativ repede adepti, astfel ca ambele se gasesc peste tot

Ultimul lucru de care vorbesc inainte de a trece prin poze sunt ingredientele:

  • dupa cum ziceam intr-unul din articolele din inceput igiena nu se traduce in India, totusi mancarea se pregateste astfel incat sa poata fi mancata fara probleme
  • ingredientele sunt proaspete, pentru ca nici infrastructura de transport nu e dezvoltata, nici frigiderul nu e un electrocasnic comun si nici cultura supermarketului si mancatului din punga vidata n-a ajuns la ei
  • pietele sunt la tot pasul, si au felurite produse, care mai de care mai gustoase, asa cum te gandesti ca mancai in copilarie la tara, adica total diferit de ce gasesti azi la supermarket
  • mirodeniile au o cultura a lor separata, existand in fiecare oras o piata speciala doar pentru asa ceva, iar pentru cu unde noi punem un varf, asa de gust, ei pun un pumn sa dea vascozitate, consumul lor de mirodenii este mult peste ce folosim noi, dar si numarul mirodeniilor utilizate in mod comun este mult mai variat, din explicatii inteleg ca pentru masale folosesc pana la 16 mirodenii in proportii bine calculate
  • si cum mie imi place sa mananc iute, am gasit India pe gustul meu, iuteala fiind prezenta de la mancarea pana la dulciuri, in doze halucinante, si pe alocuri emotionante
  • fructele ce se gasesc la tot pasul fac deliciul multor mese frugale, dar pline de gust

Dar cum sunt atatea de spus si pozele spun mai mult decat cuvintele, vedeti mai jos.

Din pacate si mirosit si gustat, nu pot organiza pe blog, insa la cerere putem face reprezentatii la noi acasa.

Recomandarea de film trebuie sa vina clar din zona gastronomiei, si desi as fi vrut sa vin cu ceva legat de India, nu am vazut nimic legat de subiect, asa ca am mers catre cealalta tara continent – China (aici din Taiwan) – Yin shi nan nu, din 1994, moment in care trebuie sa va parasesc pentru ca deja imi ploua in gura.

mihai


Responses

  1. Excelent articol, thanks for sharing. Merita mentionat ca e fain sa ai si un indian in zona cand mananci mancare indiana, afli foarte multe despre ce fel de condimente se utilizeaza in ce zona, precum si unele din traditiile locale. Spuse un fan al bucatarei indiene🙂


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii