Postat de: Mihai A. Pop | Octombrie 28, 2011

Aventurile Citroenului

Cand vorbesti de aventuri si Citroen te astepti ca povestea sa inceapa cu holograma care nu mai merge, adica cu o parte electrica care s-a defectat, cu suspensiile hidraulice care nu sunt in parametri, adica cu partea care tine mai mult de electrica, inteligenta sau senzorii automobilului.

De data asta nu, de data asta aventurile Citroenului sunt pe baza de romani de-ai nostri din cei care, ceva mai putin educati, dar pe care ii toleram intr-un mod ciudat mai ales pentru ca nu au tegumentul mai masliniu. Desi putem oricand spune ca sunt tigani mult mai de treaba.

Asadar totul a inceput marti cand am incercat sa ne luam vizele de India, vize care desi ar trebui sa fie foarte usor acordate, ele or fi dar doar cu 2 saptamani inainte de plecare, asadar ne vedem in Decembrie. Am venit apoi cu masina la birou si am parcat-o la 30m de birou, pe strada. Dupa cum stim strada nu e proprietatea nimanui, si nici nu se pot lua locuri de parcare din strada, insa cineva binevoitor a gasit de cuviinta sa-mi dezumfle/sparga o roata, ca de ce nu, probabil ca avea drepturi mai mari ca ale mele.

La plecare am observat dauna, si pentru ca nu aveam pompa cu mine, cum multi nici n-ar trebui sa aiba pentru ca in mod normal rotile nu ti se dezumfla asa din senin, am decis totusi sa o mut, exact pe partea cealalta a strazii pentru nu-l mai deranja pe binevoitor, miercuri seara mi-am luat din Carrefour o pompa si am venit joi cu ea la birou ca sa vad daca pot rezolva problema.

Numai ca pe la amiaza joi, am observat ca se ridicau automobile de pe strada, unei colege de birou deja ii plecase transportul cand am observat ca si mie imi cam lipseste masina…

Mai tarziu am aflat ca cineva a chemat pe cei de la ridicari, deci vorbim aici de un alt binevoitor, sau poate acelasi, sau poate sa fie o familie, si atunci trebuie sa-i integram si pe acestia cu nevoi speciale.

Dupa momentul Murphy de dupa, m-a lovit un sentiment de bine, stiind ca intr-adevar lumea din cartierele cu blazon are un aer de scursura de care nu poate scapa orice ar face, sentiment ce mi-a tinut de cald cam tot restul zilei.

Impreuna cu Cristina, cu cash si cu mijloacele de transport in comun am ajuns pe o vreme exceptionala de toamna in jurul pranzului la locul unde se aduc masini ridicate, pe malul lacului Herastrau, intr-o locatie chiar frumoasa. Unde la o inspectie mai atenta am gasit ca pe Citroen s-au strecurat niste zgarieturi de maceta, lucru care m-a pus in alerta de jungla.

Am purtat discutiile de rigoare cu politistul, cu cei de la ridicar, care fie vorba intre noi sunt si ei parte a mafiei locale, care te abuzeaza cu ajutorul politiei, insa trebuie sa recunoastem ca asta e meritul statului, sa atraga mafia aproape si s-o creasca, pentru ca mai apoi s-o curete si s-o legitimeze.

Intors la Citroen, am incercat sa schimbam roata dezumflata/sparta, cu cea de rezerva, cand surpriza, roata de rezerva, nu se potrivea… adica janta era de la alt automobil. Se potriveau aparent prizoanele, insa nu intra janta din cauza franelor, am incercat sa facem si pe spate unde avem frane mai mici… dar degeaba aici aveam aparatoarea de la frane care nu ne da voie.

Vremea era din ce in ce mai frumoasa, era cald, noi aveam munca de teren, si paraca era o mica vacanta cu operatiuni practice, in care am cunoscut oameni noi – paznicii de la curtea de ridicari. Experienta imi amintea pe undeva de cercetasi, asa ca am chemat un prieten – socrii, cu o alta janta, mai mare pe care n-am putut-o prinde pentru ca avea altfel puse prezoanele. Totusi ne-am dus sa vulcanizam roata, zis si facut, si ne-am intors am pus-o pe fata si am plecat fericiti si voiosi.

Cost total: doua jumatati de zile de munca de la mine si de la Cristina, 434 ridicarea si transportul la baza, 134 amenda ca am parcat-o aparent abstructionat pe cineva, evident am cerut dovezi, pentru ca nu sunt sigur ca a fost asa, vulcanizarea 10 lei, ceva telefoane, motorina socrilor care ne-au scos din problema, detergent pentru camasa murdara, crema pentru pantofii foarte prafuiti… deci 600 de lei in total.

Experienta – de nepretuit

Cred ca ce am invatat este ca lucrurilor carora le dai un aer pozitiv, oricat de nasoale ar fi, gen spart roata, zgariat masina, ridicat masina, primit amenda etc, le poti face mult mai usor. Si intotdeauna sa ai prietenii aproape te ajuta, iti diminueaza sentimentele de neputinta, si aduc resurse noi.

O zi normala la birou...

Recomandarea de film cred ca ar fi putut usor un film cu Steven Seagal, in care ai veni sa te razbuni pe scursurile care te-au sapat, insa cred ca deja te transformi in ceva ce n-ai vrea sa fii, asa ca recomand un film coreean care-ti va incalzi inima, si care te va ajuta sa treci peste greutatile din viata – Bom yeoreum gaeul gyeoul geurigo bom,  din 2003, un film ce prezinta 5 anotimpuri succesive ca 5 anotimupuri ale vietii.

mihai


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii