Postat de: Mihai A. Pop | August 28, 2011

Industrializarea cuvantului

Ma uitam la calendarul publicarii articolelor mele pe blog si parca regasesc o anumita ritmicitate. Nu e o ritmicitate data de faptul ca doar din cand in cand imi gasesc timp, pentru ca multe din articole sunt scrise si cu o luna inainte de publicare, ci e o ritmicitate data de vointa mea, ca vreau sa arate constant, si pentru asta cateodata sacrific publicarea venita dintr-o revelatie pentru o povestire ceva mai umana si mai cotidiana, sau pentru un pamflet.

Daca pun asta langa subiectele abordate de mine, din constientul meu individual sau din lumea mea sociala, langa unghiurile din care le privesc, si lumina sub care le astern, intr-un mod constient subiectiv, langa faptul ca incerc sa dau cateva sfaturi, sfaturi cateodata constient dezechilibrate, realizezi ca este parte a orgoliului meu.

Dar toate astea nu trebuie sa te opreasca sa citesti, si sa revii aici, sau la orice alta sursa de informatie pe care o accesezi, pentru ca in fiecare informatie pe care o iei dintr-o sursa secundara filtrata, si filtrul inseamna subiectivitate, insa puterea de a segmenta informatia bruta de subiectivitate e un talent necesar pentru supravietuire sociala.

Totodata din orgoliul meu reiese intr-o forma de trufie, si asta e chiar daca e acceptata social, dorinta mea de ma propaga ca intelectual, desi stiu ca intelectual nu devii prin ceea ce te propagi, ci prin ceea ce realmente esti… totusi in lumea mea mica, eu sunt persistent.

Crezul meu este de a nu industrializa cuvantul, si chiar daca din cand in cand mai calc pe alaturi, incerc sa revin la dorinta trufasa de mai sus, de a aduce un aer intelectual, atat cat pot, si unde se lasa loc.

Pentru aprofundarile interioare m-au ajutat in mai multe ori filmele, si sunt cateva filme care pot oricand servi experiente iesite din comun ce te pun pe ganduri, multe dintre ele venind din cinematograful italian sau iranian. Ultimul care mi-a iesit in cale este La Notte, din 1961, un Antonioni de zile mari (practic de nopti mari), foarte fin presarat cu semne ale unor individualitati dramatice cu scapari de la un curs aparent paralel, dar a caror scapari pot fi semnificative, oferind oportunitatea unor reflectii interioare adanci, dureroase, dar si comune.

mihai


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii