Postat de: Mihai A. Pop | Iunie 10, 2010

Premiul Nobel pentru nestiinta

Inteleg economia ca o arta, plecand de la negot, si adaugand diverse teorii si conceptii plecate de la experiente empirice, care desi verificate de multe ori, tot in practica, nu ajung neaparat sa devina o stiinta a economiei.

Gramatica de pilda nu e o stiinta, pentru ca exista lume si in afara ei, asadar legand absolut toate lucrurile existente azi printr-o serie stufoasa de legi, leme, teoreme, principii etc, nu capatam niciun fel de intelegere asupra lucrurilor ce se vor intampla maine, in gramatica. Similar si in economie, sau in istorie. Desi poti spune ca istoria se repeta, ca si anumite fenomene economice, totusi concluzia e trasa a posteriori. Adica daca ai avea toata informatia din lume de azi, n-ai putea spune cu 100% certitudine cum va fi maine.

Asa e si in cazul economiei, motiv pentru care oricate legi si relatii putem aduce in lumea economica, tot nu vom capata predictibilitate completa. Si cand zic predictibilitate completa, ma refer si la faptul ca putem prezice imprevizibilul… pentru ca tot nu putem.

Daca realmente ar fi o stiinta, atunci am putea avea o judecata a priori, adica se dau urmatoarele date, si rezultatul va fi asta, sau de forma asta, pe cand in economie (si istorie) nu putem spune asta intotdeauna. Cine a prevestit cresterea Google acum 10 ani, sau a Apple acum 30, sau IBM acum 100? nimeni, pentru ca puteai stii tot despre trecut si prezent, insa asta nu iti spune mai nimic despre viitor.

Faptul ca avem cifre in economie, si facem predictie pe indici, sau ca avem premii Nobel, sau faptul ca avem doctori in economie, nu fac decat sa arate ca suntem seriosi in materie de economie, si ca realmente ne intereseaza, dar nu poate insemna ca stim viitorul.

Niciodata 100% sigur.

Asadar un premiu Nobel pentru economie trebuie dat si aceluia care a inventat titulatura, pentru ca a transformat o nestiinta intr-o „stiinta”.

Economia traieste si azi din iluzia omenirii ca toate evenimentele trebuie prevazute si prezise si ca o mare parte din eforturi trebuie depuse in a sti cat mai mult despre efectele unor evenimente care nu pot fi stiute… si chiar atribuirea lor de riscuri, chiar numerice, procentuale… Practic economia noastra de azi e marcata in puncte importante de „jocuri cu numere”, care ascund simple sperante.

Speranta de stabilitatea a cursului, speranta de limitare a inflatiei, speranta de economisire… toate sunt bazate pe asa numitele legi ale numerelor mari, si ca asteptarile nu vor fi inselate statistic de realitate. Totusi realitatea tinde sa aiba cursul ei, greu de prevestit, asa ca de putinele ori cand inseala asteptarile, modificarile produse sunt enorme.

Si pentru asta nu tre’ sa fii un geniu sa primesti un premiu Nobel, ci doar in viata, iar aceste evenimente de inalta magnitudine sunt cele care ne conduc viata realmente, care produc inovatia, iar pe astea nu sunt multi premiati care sa poata pune degetul.

mihai


Responses

  1. Meteorologia, Astrologia sunt stiinte? Dar fizica? Pe ce principii se formeaza structura simetrica si compexa a unui fulg de nea… Imprevizibilul exista in orice stiinta/nestiinta probabil…

    • Meteorologia… da, poate masura clar ziua si noaptea.
      Astrologia… asta clar nu, insa Astromonia da.
      Cat despre imprevizibilitate in fizica e prevazuta si explicata, macar la nivelul de intelegere pe care il avem acum. Iar fulgul de nea este inteles, si niciodata nu va forma un urs de nea, pe cand in economie o activitate economica lina si cu o traiectorie asteptata poate crea in cativa ani un Google de nu te vezi!!

      • Ma rog… nu prea inteleg… meteorolgia este stiinta, dar economia nu?… de ce? si una si alta studiaza fenomenele trecute/prezente, incercand sa previzioneze fenomenele viitoare… dar ambele dau gres… si atunci… de ce sa le punem etichete diferite…

      • din punctul meu de vedere meteorologia este identica cu economia… se calculeaza matematic niste indicatori, dupa care se previzioneaza tendintele pietei, etc… uneori ups.. un cutremur, o tornada, un curent rece, unul cald, ups… o criza, un Google… chiar nu exista nici o diferenta!!!

  2. perfect de acord😉

    altii le zic stiinte sociale, umaniste, etc., si e clar ca sunt diferite de matematica, fizica, etc.

  3. Si fulgul de nea este o parere ! Si noi traim in irealitatea imediata, vorba scriitorului. Sunt momente ale zilei cand cred asta, mai ales spre seara.Dimineata…, uneori, cred in fenomenele fizice, dar in cele economice, in nici un caz.Ele sunt cele mai lunecoase…

  4. >danutzii

    pai hai sa explic de ce meteorologia nu este o nestiinta, pentru ca iti spune ca sansa de a avea o furtuna de zapada de pe 31 iulie in egipt este zero, deci certitudine deci sunt fapte care pot fi trecute ca false si adevarate

    apoi cand nu poate preciza cu siguranta ceva, gen maine sunt sanse de 10% de ploaie si totusi ploua, sau maine soare torid, si totusi ploua, asta inseamna ca a gresit, dar nu ca a gresit incat orice alta relatare cu privire la vreme nu mai are rost, gen 10% sanse de ploaie si maine vine glaciatiunea.

    pe cand in economie exact asa se intampla, intr-o zi se trezeste un baiat in Estonia, o tara de care abia daca ii stim capitala si zice… ce sa fac io azi, hai sa inventez Kazaa, zis si facut… mai sta el ce mai sta, si zice, hai ca fac si Skype… adica aduce ceva in joc care schimba natura jocului, capacitatea ta de a prezice prin medii nu isi mai are rostul, pentru ca noua valoare nu va fi la 1 sau 2 sau 3 deviatii standard, ci la 1 sau 2 sau 3 milioane de deviatii standard… in alt joc.

    e ca si cand adunam intr-un loc 599 de baieti normali si pe bill gates… facem o medie si in principiul inaltimea medie e de 1.75, o sa fiu unu de 1.45, si unu de 2.15 (ploaie in zi de soare), mai face o medie si in principiu valoram fiecare 100,1milioane de dolari… totusi e unu care are 60 de miliarde si ceilalti in medie 100 de mii … asta e glaciatiunea maine

  5. Iarasi un post al naibii de interesant si cateva distinctii sunt facute foarte bine cu toate astea cred ca iarasi faci cateva confuzii.

    E drept ca titulatura oficiala Nobel e de premiu pentru stiinte economice dar premiul Nobel se acorda si pentru alte nestiinte printre care literatura?care ar fi problema atunci cu premiul Nobel in economie daca e intr-adevar un subiect care intereseaza? nici literatura nu prezice viitorul desi pe alocuri il aproximeaza.

    Prima distinctie pe care o faci foarte bine este cea dintre a priori si a posteriori, termenii vin evident din latina dar se regasesc in romana in general pentru a denota distinctia kantiana intre propozitii ale caror justificari depind sau nu de experienta.

    Pentru Kant stiinta trebuia sa emita legi universal valide si necesare sub forma de propozitii sintetice a priori.Aici intervine a doua distinctie kantiana intre analitic si sintetic:O propozitie este analitica daca subiectul logic contine tot atata informatie sau mai multa decat predicatul logic si respectiv sintetica daca predicatul logic contine mai multa informatie decat subiectul.Folosind propozitii sintetice a priori universal valide si necesare se construieste intr-o stiinta un edificiu al cunostintelor si predictiilor de neclintit si in continua crestere.

    Economia ,fie ea si gandita ca o arta a negotului, bazata pe teorii extrase empiric din realitate, stabilite ca atare prin verificarea lor in timp , va emite cu necesitate propozitii sintetice.Certitudinea acestora insa e 0, ele fiind etern revizuibile ca judecati a posteriori, bazate pe experienta.

    Cu toate acestea ma gandesc ca perspectiva din care privim e deocamdata una gresita.In primul rand trebuie recunoscut de dinainte ca orice disciplina sau stiinta nu isi propune decat sa modeleze sau aproximeze realitatea si ca oferirea unor rezultate sub forma unei harti de probabilitati este un rezultat partial pe baza caruia predictia nu devine certa dar se pot stabili regulile jocului (campul vectorial al solutiilor unor ecuatii diferentiale de exemplu).De asemenea trebuie sa fim de acord ca propozitiile unei stiinte sunt alcatuite intr-un vocabular propriu, vocabular diferit de limbajul curent , limbaj cu o semantica si logica proprie.Constructia unui asemenea cadru este de asemenea o proces empiric, cu toate acestea el a fost facut pentru fiecare stiinta in parte si existenta rezultatului final, a vocabularului stiintei in continua crestere si revizuire, este de la sine o dovada a stintificitatii unei discipline.
    Mai mult, evaluarea judecatilor emise de o stiinta nu poate fi facuta decat in contextul propriului limbaj (folosind desigur un metalimbaj adecvat).In acest context legi care nu sunt certe la nivelul realitatii concrete dar care dau o anumita aproximare a comportarii pe durata limitata a unor obiecte si entitati reale si sunt coerente cu structura teoriei mai largi emise a priori sunt universal valide si necesare, mai mult pe baza lor pot fi rafinate aproximarile facute si emise in continuare judecati sintetice cu rang de generalitate superior care sa depaseasca si sa delimiteze teoria anterioara si sa ofere predictii mai apropiate de adevar.

    Si totusi,dincolo de toata discutia metastiintifica , ai remarcat si oferit multe exemple de imprevizibilitate in economie,de predictie mai slaba decat in meteorologie chiar, daramite vreo comparatie cu stiintele formale tari matematica sau logica.E clar ca exista o ierarhie, o esalonare a disciplinelor acestora, iar cel mai bun criteriu pare sa fie tocmai incertitudinea rezultatelor, revizuibilitatea acestora. In acest context relevant este Euine si textul sau de baza :

    http://en.wikipedia.org/wiki/Two_Dogmas_of_Empiricism

    in care descrie un asa numit disc al cunostintelor stiintifice in centrul carora se afla principiile logice si teoremele importante ale matematicii ,iar catre exterior rezultate din fizica,chimie,meteorologie, economie.Criteriul dupa care sunt aranjate este simplu, cele de pe margine depind de cele din centru,iar in momentul in care trebuie sa revizuim ceva , vom alege sa revizuim lucrurile de la margine.Dupa Quine si principiile logicii sunt revizuibile, si deci toata distinctia sintetic/analitic si a priori/ a posteriori destul de inutila, adevaratul principiu dupa care se organizeaza cunostiintele intr-o stiinta fiind „economicitatea”. Asa se explica de ce totusi principiile logicii nu au fost revizuite,intrucat economic este ca mai intai sa fie revizuite cunostintele de la marginea discului, iar intregul angrenaj nu a fost niciodata suficient de afectat incat sa se schimbe si cele aflate in centru.Economia va avea deci principii si legi stabile doar in momentul in care consecintele ei imediate vor acoperi cat mai mult din marginea discului si o vor izola de experientele recalcitrante menite sa provocea revizuirea legilor si predictiilor sale.Pana una alta ea ramane la periferia stintificitatii, la intersectia cu realitatile mereu schimbatoare si este cred din punctul asta de vedere,extrem de interesanta.

    • Trebuie sa recunosc ca a durat destul pana am trecut prin tot mesajul tau, pana am citit si inteles substratul celor mentionate.

      Ca sa raspund.

      Recunosc ca fortez aproape intotdeauna prin prisma realitatii acceptate, si nu recunosc meritul intrinsec, practic iti dau dreptate in privinta premiului Nobel.

      Pentru restul iti dau dreptate in totalitate, practic ai pus structura in imaginea empirica oferita de mine, si i-ai dat substanta.

      Multumesc pentru ajutor.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii