Publicat de: Mihai A. Pop | Noiembrie 28, 2009

Deficit bugetar de 22% in 2009

„Bugetul general consolidat a înregistrat după primele nouă luni un deficit de 25,56 miliarde lei, respectiv 5,1% din PIB, în condiţiile unor venituri de 115,77 miliarde lei, 23,3% din PIB, şi a unor cheltuieli totale de 141,33 miliarde lei, respectiv 28,4% din PIB, potrivit datelor publicate de MFP.” Sursa: Capital

Pai hai sa facem niste calculule, calcalale, culcalale… calculele, calcule…la 2009 Sept (Q3)

Venituri bugetare = 115.77mld, Cheltuieli bugetare = 141.33mld, asadar raportat la PIB da, e 5.1% din PIB, dar nu asta e raportarea pe care vrem s-o facem.

Vrem sa raportam la veniturile bugetare, si asta ne da un deficit de 22%!!!

La o pierdere cash (pentru ca astia sunt bani chiar lipsa din cash-flow) de 22% („doujdoi la suta”), nicio firma reala n-ar rezista 2 ani consecutivi, si spun asta pentru cand bugetul de stat al Romaniei astepta ca cei 22% sa ajunga chiar spre 25% pentru tot anul, la care se intrevad si anul viitor planuri similar de marete (sper sa nu se concretizeze). Asadar cu privire la titlu… poate sa fie mai mult, doar atata e doar pana acum.

Cum s-a umplut gaura? Putem folosi si pluralul „gaurile” pentru ca e atat de mare.

Pai s-a umplut din bani imprumutati de la FMI/EU in euro/dolari, bani care o data imprumutati trebuie folositi pentru a genera surse regenerabile de cash (subtitrare – infrastructura, infrastructura, infrastructura, educatie, cercetare), si nu arsi in piata mare (subtitrare – dati pe salarii, bonusuri, campanii electorale, spagi, smenuri).

Cum au facut altii ca sa iasa din gaura, dupa ce au umplut-o cu rahat ca noi?

Efectiv persoanele in cauza si-au luat caramizi in gura (vezi Argentina), dar pe termen lung fie o inflatie masiva pentru stimularea exportului in segmentele de baza (fara valoare adaugata semnificativa), fie si-au amintit de subtitrarea de la sursele regenerabile de cash.

Daca macar Argentina si-a propus sa devina un pilon important in agricultura mondiala, care sa fie tinta curenta a Romaniei?

Ce-ti doresc eu tie, dulce Romanie?

Eu iti doresc tie, doar ca Boc sa fie, cu Isa’n cardasie…

Anunțuri

Responses

  1. bai, asta imi aduce aminte de un banc… ceva de genul:
    Era Ceausescu, Stalin si Hitler. Si Dumnezeu ii pedepsisera sa stea in rahat ingropati in functie de cat de nashpa erau. Stalin era pana la brau in rahat, Hitler era pana la gat in rahat… numai Ceausescu statea demn pana la genunchi… la care astia il intrebau: Cum se poate nea Nicule, tocmai dumneata, care ai facut si ai dres la poporul ala?… Si Ceausescu cu mandrie: Stau pe umerii Leanei…

    Aceeasi poveste este si cu Romania. Se pare ca in tot rahatul in care se afla, exista destui care reusesc sa pluteasca deasupra lui. Binenteles ca stau cu picioarele pe umerii cuiva… parerea mea este ca stau pe umerii poporului…

    Intrebarea este cat o sa rabde poporul sa stea ingropat in rahat… unii au reusit sa iasa la mal, si sa paraseasca gropa cu rahat… altii inca rezista cu stoicism si continua cu incapatanare sa inghita rahat pentru ca niste smecheri sa pluteasca…

    ROMANIA, TREZESTE-TE… prefer sa ma simt las ca am parasit tara, in loc sa „lupt”, (cum mi-a reprosat cineva odata), decat sa impart rahatul cu restul care nu are curajul sa faca nimic si prefera sa taca si sa inghita.

    Demult m-am convins de filozofia de viata a romanilor: „Fiecare pentru el”… pe termen lung este o filozifie auto-distructiva… nu am invatat nimic din propria noastra istorie… figuri celebre care si-au dat seama ca numai impreuna suntem puternici…

    Eu am fost intotdeauna genul de om caruia nu i-a placut niciodata sa inghita… eu eram primul care „ridicam steagul”… dar cine sa ma urmeze? Lasitatea romanilor ma dezgusta… sunt foarte putini care ar pune umarul sa tina steagul drept… resul fac pe spectatorii… si te bat pe umar si iti zic… „Bravo domn’le… suntem mandri de tine… dar du-te tu… noi o sa vedem ce se intampla cu tine… daca castigi… o sa culegem si noi din lauri… daca nu… o sa ne bucuram ca nu ne-am luat-o in freza ca tine…”
    YAK…

    Eu zic Mihai, cuvintele sunt de prisos… fa ceva… eu am facut…

  2. aaa… si o observatie personala legata de structura blogului… dar cred ca totusi nu ar fi bine sa schimbi nimic… este caracteristica romanului in general… este si o caracteristica de-a mea de fapt… (incerc sa ma tratez)…

    PESIMISMUL… mai bine zis placerea romanului de a critica… de-aia are si Mircea Badea succesul teribil pe care il are… el este „Regele Criticilor”…

    Daca te uiti la structura blogului…
    •Dureros de dramatic , •Sa punem Mania in RoMania, •Zambet in coltul gurii … parca inclina balanta intr-o anumita directie… nu crezi?…

    Cum spuneam… nu schimba nimic… era decat o observatie… oricum blogul tau este cel mai tare… il citesc regulat…


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii