Tunarul, nu se refera la vreuna dintre pozitiile in munca atribuite unui militar in lucrul cu echipamentul de tragere cunoscut ca tun, nu, are doar legatura cu persoana care reuseste sa traga tunuri economice, adica reuseste prin mijloace greu explicabile de dinafara, si aproape irepetabile in realitate, sa acumuleze o avere exorbitanta pe termen scurt.
In termenii economici acceptati aceasta persoana este un arbitrajor, adica are o pozitie de win-lose, pe termen scurt cu un randament extraordinar.
Daca in Romania anului ‘94 puteai lua un milion de dolari de la Bancorex, pentru doar o spaga de 200k … asta era un tun, exista aceasta posibilitate, prin care intr-o zona legislativa laxa sau necontrolata indivizi tenace au reusit sa controleze riscul fraudei pentru un pret mai mic decat castigul. S-au imbogatit, si acum sunt de neatins legal.
Asta era atunci acum, exista speculatori, dezvoltatori, brokeri, consultanti, si in aceeasi mod folosesc pozitia in care se afla, informatia pe care o au, sa faca bani pentru ei, la niste randamente impresionante.
Ca sa fac o paranteza importanta inainte de a descrie subiectul post-ului, vreau sa spun ca tunarul nu prefera sa faca lucrurile ilegal, nu prefera evaziunea, nu este malefic, de fapt nu-i prea pasa cum o face atat timp cat reuseste sa aiba o diferenta pozitiva intre investitie si rezultat. Pentru mine acest personaj este esenta capitalismului salbatic.
Cred ca deja la acest moment avem o imagine asupra psihologiei acestui personaj, in jungla capitalismului, nu este prada – zebra (muncitorul orientat catre existanta si care gaseste puterea in numar), nu este alergatorul de cursa lunga – hiena (carieristul care si-a stabilizat existenta, insa pentru care desprinderea este departe in timp), este pradatorul de ocazie – leul (care sta in iarba si analizeaza greselile pietei, si care intr-un efort urias reuseste intr-un singur moment sa-si asigure prada de unul singur)… este conducatorul junglei.
Stiu ca lumea economica curenta nu este atat de simplista, dar psihogia tunarului este aceeasi, cunoaste cat mai mult, si cand vezi oportunitatea, asigura prada, loveste o data si muta-te in Elvetia/Monaco… acel milionar de carton, care nu stie sa faca bani, ci doar a facut o data si atat cat sa-si asigure existenta.
- cunoaste lumea in care se misti
- intelege mecanismele complexe
- construieste situatia care sa-ti asigure randamente anormale
- supramunca pe termen scurt
- traieste de pe urma situatiei create…
- este cel mai mare creator de locuri de munca (pentru ca in forma lui mai rafinanta este antreprenorul oportunist)
Asta e metoda cea mai eficienta in capitalism… totusi in Romania este blamat ca un hei-rupism, insa e clar ca lumea a mai invatat. Stiu ca unii veti avea sentimente puternice fata de cele spuse mai sus, insa e doar o analiza la rece, si pentru noi toti e doar o parte de curbei de invatare.
PS Nu expun o opinie personala asupra calitatii oamenilor vizati, e doar o analiza asupra metodei.